Nu-mi dati sfaturi, stiu sa gresesc si singur!

„Nu-mi dati sfaturi, stiu sa gresesc si singur!”- I. Kant

O alta dimineata de duminica… Duminicile mi le petrec destul de simplu si de relaxat, fiind ziua ce prevestete o noua saptamana de lucru, si incerc sa nu ma obosesc, sau sa ma obosesc cat mai putin posibil. De obicei ma trezesc fara ceas in jurul orei 8, ma tarasc nespalat pe ochi, pe dinti, cum m-am dat jos in asternuturi catre filtrul de cafea. Cu un ochi deschis si celalalt inchis imi pregatesc cafeaua, cam doua cani, desi o beau singur, daca as bea-o cu cineva, as face 3 cani de cafea. Cafeaua la filtru are o concetratie mai mare de cofeina, mult mai mare decat espresso-ul. Dupa ce apas pe butonul aparatului ce da viata zombie-ului, ma tarasc in continuare catre baie, sa ma igienizez, timp in care cafeaua se face. Am tabieturile mele si bineinteles un mod de lucru pur ingineresc, care ma asigura ca nu murdaresc blatul de bucatarie cu cafea ,si masuratori de mare precizie, prin care imi rezulta cafeaua de o concentratie optima de cofeina, adica TARE! Foarte tare, incat sta lingurita dreapta in cana. 🙂 Dupa jumatate de cana de cafea, sunt „battleship, ready for action”! :))

Astazi nu a fost nimic diferit de ce am relatat mai sus, cafea+ mahoarca+ stiri. Fumatorii si bautorii de cafea se imbolnavesc mai greu de Alzheimer…Urmaresc stirile dimineata pentru ca vreau sa fiu informat despre ce se intampla in lumea asta. In general urmaresc Digi si CNN daca vreau stiri externe. Nu sunt hater, sa nu urmaresc stirile sau sa nu ma uit la televizor. Am prieteni care spun ca nu se uita la televizor, nici macar la filme… Nu prea ii inteleg… Consider ca informatia este cea mai puternica arma pe care o poti avea! Intr-adevar, televizorul este plin de propaganda, demagogie si spalare pe creier, insa este de datoria ta sa filtrezi tot bullshitul mediatic si sa iei fix informatia reala. Cu antrenament iti iese! 🙂

Unul dintre reportajele ce mi-a atras atentia astazi la stiri, era despre ce…despre ninsoare. Era un biet reporter, ce relatata direct, din prima linie, adica din camp/autostrada, despre conditiile de drum. Bineinteles ca afara, urgia naturii este in desfasurare, iar bietul reporter primise sarcina sa dea din gura live, cu secretiile nazale inghetate si turturi la fund… Mai mila imi e de sarmanul cameraman, care trebuie sa tina magaoaia de camera nemiscata sa transmita live din camp, suflat din toate partile de vant… Grea meserie au oamenii astia de media. 🙂

Planuiam sa imi vizitez astazi parintii si sa merg sa ma tund in cartierul meu natal din Bucuresti. Aseara vorbeam cu mama mea la telefon, schimband cateva impresii si glume telefonic, bineinteles intrebandu-ma la ce ora ajung. Ma intreaba la ce ora ajung sa stie cand se apuca sa gateasca ceva sa manancam impreuna, in familie. Stiu sa gatesc si singur, fie din cartile de bucate, fie de pe youtube, fie cu mama prin telefon. Am facut cateva ciorbe si cateva pilafuri cu mama la telefon. De injuraturi nu am scapat ca-ci o tineam din treaba, dar singurul ei fecior trebuia sa manance si si-a mai musca buzele. 🙂                                                                                            Ma tund in cartierul natal de ani de zile, la aceeasi frizerie, la aceeasi frizerita, pentru ca e mult mai simplu. Ma asez pe scaun si frizerita isi incepe lucrul. Nu ma chinui sa ii explic cat de scurt sa ma tunda si bineinteles motivul… un motiv destul de plauzibil, un inceput de calvitie…Multe studii spun ca inceputul de calvitie este mostenit genetic, insa bineinteles ca i-am intrebat pe ai mei despre bunici si strabunici, si cantitatea de podoaba capilara care o aveau ei. Bineinteles ca raspunsul lor a fost ca niciunul dintre cei mai sus mentionati au avut par pana s-au stins, si ai mei au avut grija sa ma tachineze, spunandu-mi ca sunt infiat. Nu-i cred! Am ochii mamei! 🙂

Inca cred ca inceputul meu de chelie este din cauza stresului la care sunt supus voluntar, sau poate ma mint singur…

Masinile din parcare seamana cu niste bezele, drumul din cartier seamana cu zaharul pudra care il imprastie mama pe placinta ei cu mere, si bineinteles vantul sufla cu putere, viscolind si mai mult zahar ca cade din cer. Acum ceva timp, va dadeam sfaturi pentru soferi.

Ei bine, eu v-am dat sfaturi, eu am stiut sa gresesc si singur…

De-a dreptul stupid sa ai o intreaga postare despre zapada si gheata,dand sfaturi despre ce si cum,  cand tu ai in masina acoperita cu 50 de cm de zapada iar manusile, matura, lopata si racleta, se afla, unde? In masina…

Nu am urat din totdeauna zapada, ba chiar a fost o vreme in care iubeam zapada si gheata, atunci cand eram in scoala generala. Tin minte ca luam saci de gunoi si mergeam in parcul Tineretului si ma dadeam cu sacul ore intregi,pe pantele din parc, pana aveam zapada si in fund… Bineinteles ca eu si varul meu aveam aceleasi pasiuni, singura diferenta a fost ca desteptul s-a dat cu sania si nu a mai putut frana la baza dealului, cazand direct in lacul Cocioc… Norocul „prostului”a fost ca eu eram la plimbare in ziua respectiva si l-am vazut tocmai cand iesea din lac, dezbracandu-l pana la piele, si salvandu-l de o hipotermie. Am racit amandoi din cauza asta, insa cand ne-am amintit, am ras amandoi ca niste tampiti. 🙂

Ce sa faci… Nu-ti poti alege familia… si nici vecinii…

Cred ca o sa-l rog pe mult mai tanarul meu vecin, din blocul alaturat sa ma ajute cu deszapzirea. El pe vremea asta doarme doar in pantaloni scurti, iar eu sunt in pijamale si cu halat de fleece pe mine. Nu sunt stalker, imi plac femeile, doar ca el nu are perdele la dormitor… 🙂